Spaţiul Banatului de sud se caracterizează cu o structură diferită de obiecte naturale şi fenomene. Toţi ei dispun de diferite individualitaţi şi diferite activitaţi turistice care reprezintă un complecs de resurse naturale turistice. Nu mai puţin atractive şi diferite sunt resursele istorice, cultural, şi antropologice care sunt ţesute în entitatea acestei regiuni.

Reservatul special al naturi “Dunele de nisip Deliblata”

Ocupă 350m pătraţi. Reprezintă cel mai întreţinut spaţiu în Voivodina. Cu o floră bogată, are prezent un număr mare de vârste relective endemice ecosisteme de stepă. Din cauta condiţiilor specific a climei, chiar dacă se găseşte la o înălţime de 200 metri, dunele de nisip Deliblata are climă asemănătoare cu cea muntoasă. În partea de sud est dunele ajung aproape până la malul Dunării, unde sunt protejate două аде (Jilava şi Cibuclia). 

Dunele de nisip sunt slab populate, cu sate rare îngeneral la periferia rezervatului. Printre potenţialele spaţii şi localităţii turisice sunt identificate atarele satelor Şumarac cu terenurile de vânat Duboviţa precum şi satele Şuşara, Zagaicko brdo şi Dumace precum şi alte parţele mai mici. Unele spaţii sunt în părte active – Devojacki bunar şi Ciardac, şi se gasesc la frontiera zonei naturale protejate.

Este posibilă dezvoltarea turismului pe acest spaţiu precum sunt: vânatul, pescuitul, turismul ecologic, excursii, turism rural şi recreativ.

ŞG “BANAT” dispune de trei câmpuri de vânat de 46000ha. Aceste sunt “Dunele de nisip Deliblata”, “Donje podunavlje” şi dealurile Vârşeţului. Câmpurile de vânat se întind până pe teritoriul comunei Vârşeţ, Biserica Albă, Cuvin, Alibunar şi Panciova. Toate trei câmpuri se diferenţiază. După mărimea sa, frumuseţe, bogăţiei şi diferenţelor florei şi faunei unde se diferenţiază Dunele de nisip Deliblata. Aceasta este vânatul în pădure pe un relief valoros de nisip cu caracteristică de stepă. În partea sudestică trece în vânat de tip pe apă şi mlaştini. Această parte este o întregime separată cu numele “Labudovo okno”unde trăiesc sălbatici apelor, unde se înmulţeşte, şi odată pe an se vânează.

Apele termominerale: după egzaminarea hidrogheologică a fost descoperite mai multe locuri de ape geotermale. Apele aparţin grupei de ape radiate, aşa că se pot consuma pentru terapii şi alte scopuri turistice.

Până dezvoltarea actuală a turismului acest resurs natural nu este prea valorizat şi folosit în contra faptului că egzistă supuneri pe baza cărea se poate gândi de formarea centrului sănătăţii-recreativ.

Resursele natural pentru dezvoltarea turismului pe râuri şi lacuri

Pe teritoriul Banatului de sud dominante sunt râurile Dunărea, Timişul, Nera, Karaş, Brzava şi DTD în apropierea localităţi Backa Palanka şi un număr mare de lacuri, cele mai cunoscute sunt în Biserica Albă. Cel de-al 33-lea râu după mărime în lume este râul Dunărea, prin Banatul de sud trece cu lungimea de 80km şi cu curgerea sa cuprinde multe ade apoi coasta de jos la Panciova, Cuvin, Biserica albă, rituri ţi rukavce şi prezintă legătura naturală al acestei teritorii cu Germania, Austria, Ungaria, România ţi Bulgaria.Această zonă ca un întreg a cărei bază este Dunărea trebuie privită unic.Însă acest râu actual reprezintă potenţial turistic nefolosit.Pe lângă nautică şi scaldă funcţiile sale рукавци имртваје au predispoziţie de dezvoltarea sportului de pescuit. A de râului sunt favorabile pentru pescuit, sporturi recreative combinate, activitaţi pe apă şi pe uscat, iar riturile de pe lângă coasta Dunării dau ocazia pentru supravieţuirea a animalelor sălbatice şi pentru dezvoltarea vânatului care prin organizaţiune şi investiţi mai mici ar fi răsplatite în scurtă vreme.

Lacurile Biserici albe

Cu atracţia sa turisică şi funcţia sportive-recreativă se pune accentual pe lacurile Biserici albe ţi lacul Vârşeţului “Perlele Banatului”.Lacurile Biserici albe, şapte lacuri mai mari cu apă cristalizată se găsesc în apropierea oraşului Biserica albă.Sunt foarte bogate în peşti Amur, biban, ştiucă, crap, somn şi sunt provocătoare pentru pescuitori.Cel mai vechi lac menit recreaţiei este lacl Lacul principal. Celelalte şase lacuri actual şi pe lângă potenţiale turisitce importante care permite dezvoltarea turismului recreativ pe apă, precum şi turismul pescuitului, sunt folosite foarte puţin.

Valorile ecologic-turistice a dealului Vârşeţului

Dealurile Vârşeţului geologic repikt al câmpiei Panonice.Cel mai înalt vârf ajunge până 641m atitudine şi reprezintă cel mai mare punct în Voivodina.Zonele de munte mai înalte sunt acoperite cu arbori cu Frunze căzătoare şi conifer ce contribuie la valoarea ecologică şi recreativă .Pe dealuri sunt găsite peste 1000 de specii de plante, şi pentru că sunt pline de ecosisteme şi cu peizaje floroase valoroase sunt protejate ca parc natural.Pe părţile mai joase dominează viţa de vie cu struguri albi, care reprezintă toată regiunea ca una dintre cele mai importante regiunii de viţa de vie în Serbia cu un număr mare de podrumuri de vin.Pe vârful acestului deal sunt rămase rămăşiţele armatei strategice fortificate, oraţul vechi “Kula” zidit mai sigur în cel de-al XИВ veac.Din această cetate a mai rămas doar turnul de pază .Pe cerul de deasupra Dealului de s se pot vedea cupolele cascaderilor multicolore.

Valorile turisitce potenţiale antropice

ЈBanatul de sud nu este o destinaţie turistică tradiţională,însă dezvoltarea turismului se poate baza pe resursele de mai sus care sunt foarte importante.Totuşi se poate spune că resursele cele mai concurente sunt construite din proprietăţi social-kulturale specific pentru că Banatul este spaţiu unde diferite naţiuni, religii, culture, credinţă, stil de viaţă care egzistă de veacuri, precum şi potenţiale naturale cu o parte naturală protejată.Trebie amintit că această regiune se găseşte la intersecţia dumurior UE, şi că privit în general poziţia sa turistic-geografică este foarte bună. Amabilitatea localnicilor este puterea pe care turismul din această regiune poate conta.

Nepăsător de multe puncte slabe care sunt evidente şi care opresc dezvoltarea turismului în regiune (activităţi promoţionale neajunse, cu imagine neconstruită a comunei pe piaţa turistică, diferenţiere neajunsă a produselor, bătrânitura capacitaţilor de cazare, neegzistenţa signalizaţiei de turism, includerea neajunsă a economiei complementare în dezvoltarea turismului) acesastă regiune vede perspectivă în dezvoltarea turismului.În acest sens este construit planul de spaţiu al dunelor de nisip Deliblata care va define direcţi de dezvoltare cât a turismului atât ţi a altor ramuri economice a comunelor a cărei regiune cuprinde această regulaţie.În construcţii sunt şi multe strategii de dezvoltare a comunei cât pe spaţii attractive atât şi pe spaţii care tocmai trebuie activate.