Pe lângă industrie în regiunea Banatului de sud, purtătorul de dezvoltare a economiei este agricultura: Ea alcătuieşte scheletul complecsului agroindustrial, unul dintre cel mai importand complecs productiv în structura economiei generale a regiuni şi Serbiei. Terenul agricol reprezintă cel mai valoros potenţial al regiunii. Din întreaga teritorie a Banatului de sud care este de 4245 km2, 81% ocupă terenurile agricole.

Terenuirle agricole (după instituţia de statistică a republici) în anul 2003 în regiunea Banatului de sud ocupă 341477ha din care in proprietate individuală sunt 223221ha(65,37%din întregul terenurilor agricole ale Regiunii ) ele sunt alcătuite din::

• Terenuri arabile – 311. 812 ha (220094 ha individuale sau 70,58% din terenurile arabile)
• Paşunii – 25. 587 ha (979 ha individuale sau 49,72% din păşunile totale)
• Iaz, grădini şi trestii – 4. 087ha (251ha individuale sau 6. 15% din terenurile totale sub iaz, grădini ,trestii şi bări)

Terenuri arabile ocupă 311. 812 ha şi ele sunt alcătuite din:

1. Terenuri arate şi grădini(300. 239 ha) sau 96,29 pe care în anul 2003 a fost sămănat
   • grâu pe 187. 882he sau 60,24% din terenuri arate
   • plante industriale pe 77. 540ha sau 24,87% din terenuri arate
   • legume pe 14. 343ha sau 4,60%din terenuri arate
   • furaje pentru animale pe 11. 353 ha sau 3,64%
2. Fructe (1969 ha) sau 0,63% din terenurile arabile
3. Viţă de vie (3,162ha) sau 1,01% din terenurile arabile
4. Livezi (6442 ha) sau 2,07% din terenurile arabile

Păduri şi de zona de mass-media din lemn

În Banatul de sud în anul 2003 sau sădit 332ha de pădure (în pădure, pe când sadirea pădurilor în afara pădurii nu au fost) din 22. 715 ha total de păduri crescute. Masa medie de lemn este în total 95. 315m2 iar 63% este lemn tehnic.

Numărul şi structura angajaţiilor

Din întregul număr de angajaţii în Banatul de sud, in agricultură, Silvicultură şi Apeduct este angajat 11,6%, în Iaz 0,13%, iar în industria de prelucrare 41,9%.

În anul 2003 în Banatul de sud, venitul populaţiei a fost de 45. 223. 037 de mii de dinari unde în agricultura, Silvicultură şi apeduct era 8. 305. 272 de mi de dinari (adică pariciparea este 18,36%), în iaz era 26,746 de mii de dinari ( cu participaţia de 0,06%) şi în industria de prelucrare era 27. 571. 529 de mi de dinari (60,97% participare din venitul populaţiei total).
 

Potenţialele de dezvoltare

Pentru caracteristicile natural ale terenului, climei şi resursele apelor Regiunea Banatului de sud are potenţialuri mari în sectorul agriculturii, care nu este în întregime folosit. Cu o politică agrară adevcată, agricultura poate da o contribuţie importantă la dezvoltarea economic. Ea angajează direct sau indirect un număr mare de personae, participă cu o mare parte în comerţul extern, asigură hrănirea sigură a oamenilor, contribuie la dezvoltarea rurală şi la echilibrul ecologic.

Însă indicile de mai sus arată că agricultura, actual nu este în posibilitate să se includă în competiţie egală cu concurenţa, mai întii cu UE, dar şi cu ţările din împrejur din cauza următoarelor problem:

• Schimbul de marfă pentru imputul a majorităţiilor produse agricole, acoperă cheltuielile reale şi valoarea produselor, aşa că producători agricoli nu au informaţii reale despre preţuri, şi din această cauză potenţialul lor câştig se livrează altora;
• Piaţa terenurilor nu funcţionează la nivel mulţumit ( în mijlocul registrului învechit al pământului şi sistemul de cadastru, sistemul neeficient al arendei pământului ţării şi a farmelor ţării, lipsa de credite pe termen lung pentru cumpărarea pămntului, implementarea nereuşită a legi pentru plătirea arendei, precum şi incertitudinea în sensul economic care descurajează invenstişiile pe termen lung.
• Piaţa creditelor rurale aproape că nicinu egzistă ( lipsa de creditare, lipsa de lichiditate, ştiinţă şi experienţă ăn sectorul bancar pentru credite agricole, neegzistenţa câştigului agricultor, risc înalt, ne egzistenţa legii asupra drepturilor de pământ prin care s-ar fi putut asigura garanţia);
• Privatizaţia înceată cu investiţie străină ( după afera cu sistemul “Agrojiv”, ţara pe din nou devine proprietarul majoritar al combinatului. Investiţiile străine în alte economii în tranziţie sunt văzul de bază al învierii industriei, ceea ce în ţara noastră nu este cazul);
• Infrastructura pieţei, instituţiilor şi organizaţiilor se dezvoltă foarte încet. (economia este joasă, lipsa de ştiinţă despre funcţionarea pieţei şi marketingul produselor, produselor de performanţă, mai ales la fermele particulare este foarte mic. Capacităţiile producăoare nu au problem cu capacităţile mici, la diferenţă de producători, însă poziţiunea monopolică şi nivelul mare de subvenţii prin credite ieftine şi ştergerea datoriilor, fac ca să se menţină producţia neeficientă)
• Piaţa creditelor este limitată prin lipsa de regulativele legi şi ne egzistenţa legiilor (îngreunează includerea comercială a fermelor familiare şi distribuţia produselor agricole şi alimentare);
• Suportul slab al instituţiilor

SWOT analiza: piaţa produselor agricole

SWOT analiza: politica agrară