Cum şi când sârbâtorim Paştile | Crkve i običaji

Naslovna

Građani i naselja

Novosti

Crkve i običaji

Cum şi când sârbâtorim Paştile

There are no translations available.

pastile

Âncununarea operei de mântuire a Domnului nostru lisus Hristos o constituie Învierea Sa din morţi cea de a treia zi. De aceea, Paştile constituie sărbătoarea creştină prin excelenţă în care prăznuim biruinţa lui Hristos asupra morţii. Prin taina Sfântului Botez noi creştinii devenim părtaşi morţii şi Învierii lui Hristos, ne facem părtaşi ai victoriei sale: „Căci dacăam fost altoiţi pe El prin asemănarea morţii Lui, atunci vom fi părtaţi ţi ai Învierii Lui” (Roman 6,5). Sîrbîtoare a credinţei noastre, numită Împărăteasă şi Doamnă şi cea mai veche dintre sărbători. Numirea de „Paşti” pentru învierea Domnului, a fost împrumutată de la sărbătoarea Paştilor din Vechiul Testament, instituita de Moise în amintirea ieşirii eveilor din robia egipteană şi a revenirii lor în pămăntul făgăduinşei. De la acest fapt, sărbătoarea iudicî s-a numit „pasha” trecere de la robie la slobozenie. Sărbîtoarea şine la evrei 7 zile. Începînd cu ziua de Nissan, dată care cădea odată cu prima lună plină de după echinocşiul de primăvară. Această sărbătoare a ales-o Mântuitorul pentru sârşi în timpul ei jertfa Sa pentru Mântuirea Oamenilor,pătimind şi înviind a treiza zi. Prin cruce, moartea şi Înviere, Hristos Domnul na eliberat din robia diavolului şi a morţii, şi ne-a readus în pâmântul făgăduinţei, adicăîn împărăşia de har Bisericii Sale.

Creştinii primelor secole, prâznuiau Paştile la 14 şi 16 Nissan, Şi anume la 14 Nissan prăznuiau „Paştile Crucii”, adică zilele Sfintelor Patimi cu post şi întristare, iar la 16 Nissan prăznuiau „Paştile Învierii”adică serbarea Învierii cu mare bucurie.Aceste două serbări au adus neînţelegeri între creştinii primelor secole în ceea ce priveşte data şi modul serbării Paştilor,mai ales că paştile creştinilor coincideau uneori cu cel iudaic.Biserica a înloăturat aceste neajunsuri fixsând reguli precise pentru data serbării Paştilor creştine.Unanimitatea a fost restabilită la Niceea în anul 325, convocat de primul împărat creştin Constatinn cel mare. Cei 318 părinti ai Niceii au adus următurea hotărăre cu privire la data serbăarii paştilor creştine:

Paştile să se serbeze totdeauna duminica. Această duminică va fi cea care urmează după prima lună plină care apare după echinocţiul de primăvară (21 martie).

Dacă această duminică va coincide cu 14 Nissan (Paştile iudeilor), Paştile se vor serba duminica următoare.

Potrivit acestor reguli, data Sfintelor Paşti poate să varieze întrun interval de 36 zile, dintre 22 martie şi 25 aprilie (aceste date suntsociotite pe stilul vechi, de aceea noi, transpunându-le în calendarul îndreptat, are e cu 13 zile înainte, serbam de fapt Paştile între 4 aprilei şi 8 mai).

Din cele arătate mai sus am putea vedea că sărbătoarea Învierii Domnului, numită şi Paştii, face parte din categoria praznicelor împărăteşti cu dată mobilă sau schimbătoare şi este prăznuit supă echinocţiul de primăvară. Aceasta porneşte de la faptul istoric, că moartea şi învierea Domnului a avut loc la paştile iudaice, la rîndul său paştile iudaic se prăznuia in prima lună anului, numită Nissan, în săptămâna după echinocţiul de primăvară (leşirea 12,17). Trebuie menţionat faptul că Biserica ortodoxă Română a adoptat calendarul pe stil nou, sau calendarul indreptat, când este vorba despre sărbătorile cu data fixă (Sfântul Nikolae, Crăciunul, Boboteaza, etc.). Îndreptarea calendaului a avut loc la consfătuirea inter-ortodoxă de la Constantinopol între 10 mai – 8 iunie 1923, fiind prezidată de Patriarhul ecumenic Meletie al IV-lea. Până în prezent, folosirea calendarului îndreptat de către Bisericile ortodoxe, hotărît de consfătuirea inter-ortodoxa de la onstantinopol, din anul 1923, n-a fost pusă în aplicare de către Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă şi mânăstirile din Sfăntul Munte Athos, cu escepţia Vatopedului.Pentru a nu se pierde unitatea din sînul Ortodoxiei sărbătorile cu dată mobilă, care au în centru sărbăorea Paştilor, se tin pe stil vechi de către toate bisericile ortodoxe surori.

Sărbătoarea Paştilor a fost ţinută cu multă stărlucire încî din timpul Sfinţilor apostoli şi de-a lungul veacurilor până astăzi. Sfântul Grigirie de Nazianz spune că „Ea se înalţă ca soarele înaintea stelelor”. Ea ne aduce aminte de cel mai mare eveniment din istoria lumii: Învierea Domnului. De aceea o numim şi Ziua Domnului. În amintirea evenimentului de biruinţa a binelui aspura răului, a vieţii asupra morţii şi a înnoirii întegii făpturi, noi creştinii ne salutăm unii pe alţi de la Înviere pînă la Înălţare, cu saltul „Hristos a Înviat” şi „Adevărat a Înviat”! Dacă dorimsă împlinim mesajul Paştilor cuprins în cântarea sfântă: „Să ne luminăm cu prăznuirea şi unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi şi să iertăam toate pentru Înviere”.

Preot Ionel MĂLAIMARE

Opština Alibunar je organizacija koja brine o zaštiti životne sredine.
Mi ublažavamo štetu nastalu zagađenjem korišćenjem snage vetra kao čistog i u potpunosti obnovljivog izvora energije.